Melatonina
Melatonina, sau N-acetil-5-metoxitriptamina,
este un hormon produs de glanda pineală,
fiind implicat în regularea ritmului circadian.
De asemenea, melatonina poate fi produsă și de alte țesuturi,
precum măduva osoasă, limfocite, diferite celule epiteliale, printre care și retina și tractul gastrointestinal,
acționând în ultimele 2 cazuri ca un hormon paracrin.
Suplimente de melatonină se administrează pacienților cu tulburări de ritm circadian,
tulburări de învățare sau memorare,
maladia Alzheimer, neoplazii, obezitate, etc.
La mamifere are rol în reglarea bioritmurilor endocrine circadiene și sezoniere,
în controlul funcției sexuale (prin inhibarea eliberării de gonadotropine),
și a ritmurilor de reproducere la mamiferele inferioare.
Melatonina este implicată în regularea ciclului somn-veghe
prin cauzarea unei stări de amețeală și micșorarea temperaturii corpului,
dar semnalul de melatonină are rol secundar comparativ cu acțiunile SNC (prin nucleii supra-chiasmatici)
în ceea ce privește regularea ciclului diurn.
La bebeluși, nivelul de melatonină devine regulat pe la 3 luni,
cu cele mai mari concentrații între miezul nopții și ora 8 dimineața.
Producția de melatonină scade la om odată cu vârsta.
Producția de melatonină de către glanda pineală este inhibată de lumină
(în special de lumina albastră, cu lungimi de undă cuprinse între 460 și 480 nm).
Producția de melatonină devine maximă la miezul nopții,
scăzând treptat în a doua jumătate a nopții.
Melatonina este un antioxidant puternic.
Melatonina previne lezarea moleculelor de ADN de către anumiți carcinogeni,
stopând mecanismul prin care aceștia provoacă cancer.
Poate reduce leziunile provocate de Parkinson,
iar în unele studii pe șoareci, a mărit durata de viață cu 20%.
Împreună cu calciul este un imunostimulator.
Melatonina poate agrava anumite boli auto-imune,
precum artrita reumatoidă.
Producția de melatonină scade odată cu vârsta,
ceea ce explică de ce bătrânii merg la culcare mai devreme,
se trezesc mai devreme și au mai multe probleme cu somnul decât tinerii.
La adulții ce consumă suplimente de melatonină,
acesta poate neutraliza efectele leziunilor degenerative.
La mélatonine, souvent dénommée hormone du sommeil,
est surtout connue comme étant l'hormone centrale de régulation des rythmes chronobiologiques
en étant synthétisée surtout la nuit.
Elle régule de nombreuses sécrétions hormonales, chez l'humain et chez tous les mammifères.
Cette neurohormone est synthétisée à partir d'un neurotransmetteur, la sérotonine,
qui dérive elle-même du tryptophane.
Elle est sécrétée par la glande pinéale (dans le cerveau)
en réponse à l'absence de lumière.
La sérotonine est stockée dans la glande pinéale au fur et à mesure de sa synthèse.
La mélatonine semble avoir de multiples fonctions autres qu'hormonales,
en particulier comme antioxydant.
Elle jouerait un rôle particulier dans la protection de l'ADN nucléaire et dans l'ADN mitochondrial.
Elle semble aussi jouer un rôle dans le système immunitaire.
La mélatonine est synthétisée dans la glande pinéale,
par la rétine mais aussi par les cellules de la moelle osseuse, les lymphocytes et les cellules épithéliales.
Normalement, la concentration de mélatonine dans ces cellules est plus grande que celle trouvée dans le sang.
Les noix et les noisettes sont une source importante de mélatonine facilement absorbée par l'organisme.
La mélatonine se retrouve également dans le maïs,
les tomates et les pommes de terre,
mais en quantités nettement inférieures.
La teneur en mélatonine de plusieurs aliments serait encore très mal connue.
L'organisme peut d'ailleurs l'extraire des sources végétales (riz, bananes, ananas, etc).
La consommation de noix entraîne une multiplication par trois des taux sanguins de mélatonine chez les rats.
En raison de la multitude de composés bénéfiques que contiennent les noix,
leur consommation serait nettement préférable à la prise de suppléments de mélatonine.
La mélatonine n'est pas largement recommandée par les autorités médicales.
fr.wikipedia.org/wiki/Mélatonine