The GI represents the rise in a person's blood sugar level two hours after consumption of the food.
Indicele glicemic este un termen pentru caracterizarea alimentelor,
alături de „alimentele funcţionale“ şi cele „modificate genetic“.
Indicele glicemic este un parametru care estimează puterea şi gradul în care alimentele vor determina creşterea glicemiei.
Potrivit „Abecedarului de nutriţie“ coordonat de prof.dr. Nicolae Hâncu, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice,
unele alimente determină o creştere importantă a glicemiei -
alimente considerate ca având indice glicemic crescut – urmată de o revenire mai mult sau mai puţin rapidă,
în timp ce altele produc o creştere minimă, cu o revenire lentă – alimente considerate cu un indice glicemic scăzut.
Potrivit aceleiaşi surse, recomandările de alimentaţie sănătoasă au în vedere şi consumul de alimente cu indice glicemic scăzut,
ceea ce presupune cantităţi crescute de legume, fructe, cereale integrale, nuci şi seminţe, vegetale fără amidon;
cantităţi mici de alimente cu conţinut mare de amidon – cartofi, pâine albă, orez alb, paste din făină albă
şi cantităţi mici de alimente cu conţinut crescut de zahăr, adică dulciuri rafinate, prăjituri, băuturi dulci.
Clasificarea alimentelor în funcţie de indicele glicemic
Mic:
- castraveţi, conopidă, vinete, spanac, sparanghel, brocoli
- cireşe, piersici, mere, pere, prune, kiwi, grapefruit
- cerealele – orzul, orezul integral, grâul
- laptele
- alimente cu conţinut scăzut de glucide – peşte, carne
Mediu :
- soia, cereale integrale, pâine neagră, cartofii dulci, orezul brun
- iaurtul, fructele roşii, portocale
- ciocolata neagră cu conţinut de cacao mai mare de 70%
Mare :
- pâine albă, orez alb, paste făinoase, produse de patiserie, pizza, cartofi prăjiţi, pop corn, croissante, chipsuri
- suc de portocale, fructele în sirop, dulceaţă, ciocolata albă şi cea cu lapte, îngheţată
- banane, morcovi, struguri, pepene verde, pepene galben, smochine, ananas
alimente pentru diete speciale:
preparate pentru copii, pentru scădere ponderală, formule hipoalergice fără gluten pentru boala celiacă sau fără lactoză, pentru intoleranţa la lactoză.
Sunt rezultatul ingineriei genetice şi au calităţi nutritive similare sau chiar mai bune decât cele obţinute prin metode clasice.
Prin tehnicile de inginerie genetică au fost obţinute:
- plante mai resistente la secetă şi dăunători;
- cereale cu conţinut crescut de proteine sau cereale fără gluten;
- plante fără proteine alergene;
- fructe cu coacere în timpul transportului;
- ameliorarea culorii şi a a aromei fructelor;
- creşterea timpului de conservare;
- producerea fructelor sezoniere pe tot parcursul anului;
- modificarea calităţilor nutritive: cartofi mai bogaţi în amidon care absorb cantităţi mai mici de ulei în timpul prăjirii.
Printre posibilele riscuri ale consumului acestor alimente se numără alergiile sau rezistenţa la unele antibiotice,
potrivit „Abecedarului de nutriţie“.
https://adevarul.ro/sanatate/dieta-fitness/ce-inseamna-indiceglicemic
A value of 100 represents the standard, an equivalent amount of pure glucose.
The GI represents the rise in a person's blood sugar level two hours after consumption of the food.
The Glycemic Index is usually applied in the context of the quantity of the food
and the amount of carbohydrate in the food that is actually consumed.
A related measure, the Glycemic Load (GL),
factors this in by multiplying the Glycemic Index of the food in question
by the carbohydrate content of the actual serving.
Watermelon has a high Glycemic Index,
but a low Glycemic Load for the quantity typically consumed.
Fructose, by contrast, has a low glycemic index,
but can have a high Glycemic Load if a large quantity is consumed.
A practical limitation of the Glycemic Index is that
it does not measure insulin production due to rises in blood sugar.
As a result, two foods could have the same Glycemic Index, but produce different amounts of insulin.
Likewise, two foods could have the same Glycemic Load, but cause different insulin responses.
Furthermore, both the Glycemic Index and Glycemic Load measurements are defined by the carbohydrate content of food.
For example, when eating steak, which has no carbohydrate content but provides a high protein intake,
up to 50% of that protein can be converted to glucose when there is little to no carbohydrate consumed with it.
But because it contains no carbohydrate itself, steak cannot have a Glycemic Index.
For some food comparisons, the "insulin index" may be more useful.
The glycemic response is different from one person to another,
and also in the same person from day to day,
depending on blood glucose levels, insulin resistance, and other factors.
The glycemic index only indicates the impact on glucose level two hours after eating the food.
Foods with carbohydrates that break down quickly during digestion and release glucose rapidly into the bloodstream tend to have a high GI;
foods with carbohydrates that break down more slowly, releasing glucose more gradually into the bloodstream, tend to have a low GI.
GI values can be interpreted intuitively as percentages on an absolute scale and are commonly interpreted as follows:
Classification | GI range | Examples |
---|---|---|
Low GI | 55 or less |
fructose;
beans (
black,
pinto,
kidney,
lentil,
peanut,
chickpea); small seeds ( sunflower, flax, pumpkin, poppy, sesame, hemp); walnuts, cashews, most whole intact grains ( durum/ spelt/ kamut wheat, millet, oat, rye, rice, barley); most vegetables, most sweet fruits (peaches, strawberries, mangos); tagatose; mushrooms; chilis |
Medium GI | 56–69 | white sugar or sucrose, not intact whole wheat or enriched wheat, pita bread, basmati rice, unpeeled boiled potato, grape juice, raisins, prunes, pumpernickel bread, cranberry juice, regular ice cream, banana, sweet potato |
High GI | 70 and above |
glucose (dextrose, grape sugar), high fructose corn syrup, white bread (only wheat endosperm), most white rice (only rice endosperm), corn flakes, extruded breakfast cereals, maltose, maltodextrins, white potato. |